Pe Creasta Muntilor Fagaras, prin Valea Sambetei spre Refugiul Vistea Mare

Cred ca pentru toti pasionatii de munte din Romania, creasta Muntilor Fagaras reprezinta o dorinta si o provocare. Multitudinea de trasee care se pot face, de la trasee de o zi pana la trasee de o saptamana, fara grad de dificultate sau cu un grad ridicat de dificultate, atrage turisti din toate categoriile, mai mult sau mai putin experimentati.

Traseul pe care-l prezint este unul clasic printre montaniarzi si se ajunge pe traseul de creasta pe la Fereastra Mare a Sambetei.

Pentru noi Creasta Fagarasului a inceput cu un show “Somewhere Back in Time” 🙂 si o noapte petrecuta in Bucuresti. A doua zi dimineata am luat trenul spre Fagaras unde dupa scurte cautari am gasit doua masini care sa ne duca pana in localitatea Sambata de Sus, dincolo de Manastirea Sambata, pana unde drumul traverseaza Raul Sambata.

Despre Manastirea Sambata ar fi de spus ca este o ctitorie a Domnitorului Constantin Brancoveanu, actualmente fiind manastire de calugari si loc de pelerinaj. Exista si unitati de cazare in imediata apropiere a manastirii.

Vedere din curtea Manastirii Sambata inspre Muntii Fagaras.

Din locul unde am coborat din autovehicule a inceput aventura cu ,,casa in spate”. Avand totusi ceva experienta am stiut sa ne luam cu noi doar strictul necesar, cu batoane energizante si supe instant, fara cutii de conserve si fara accesorii care sa ingreuneze inutil rucsacii.

Important intr-o asemenea tura este echipamentul adecvat compus din bocanci impermeabili si talpa aderenta, bluze tip polar, geci care sa asigure impermeabilitatea si respirabilitatea pielii si tricouri care de asemenea sa lase pielea sa respire. Pantalonii si ei sa fie dintr-un material cat mai impermeabil si respirant si daca se poate cu intarituri la genunchi si fese.

Apa am avut la noi cat sa ne ajunga pana la Cabana Valea Sambetei, adica pentru aproximativ doua ore si jumatate maxim trei ore de traseu, dar am fi putut avea cu noi si mai putina intr-ucat aici gasim pe traseu surse de apa.

Traseul spre Cabana Valea Sambetei, marcajul triunghi rosu, traseu accesibil tot timpul anului, urmeaza Valea Sambetei pe un drum forestier ca mai apoi sa continue pe carare, la inceput prin padure de amestec dupa care ajungem in zona in care bradul este suveran. Diferenta de nivel este de aproximativ 700 de metri, iar in traseul nostru trecem peste niste paraie ce se varsa in raul Sambata, trecem pe langa cateva locuri de popas, urcand uneori mai usor iar alteori mai accentuat, cararea purtandu-ne cand prin padure cand pe langa cursul apei sau locuri descoperite pana ajungem la Cabana Valea Sambetei. De aici putem admira Ferestrele Sambetei, Valea Sambetei si muntii ce o incadreaza.

Cabana Sambata si Fereastra Mare a Sambetei.

Cabana Valea Sambetei este situata la altitudinea de 1401 metri, este o cabana incapatoare unde se gasesc conditii bune de cazare pentru cei ce vor sa ramana mai multe zile in zona. La cabana se gaseste atat de mancat cat si de baut.

Ajungand seara langa cabana am cautat repede un loc unde putem sa ne instalam corturile si cum a doua zi urma o zi destul de dificila dupa cateva poze ne-am pus la odihna.

Vedere spre Valea Sambetei

Foto: Dan Hopartean

Fereastra Mare a Sambetei

A doua zi am pornit spre Fereastra Mare a Sambetei, iar de la cabana aveam de parcurs o diferenta de nivel de aproape 800 de metri, pe care am strabatut-o in aproximativ 3 ore.

Pe masura ce urcam lasam in spate zona de brazi si jnepeni si ajungem destul de repede in zona pasunilor alpine si a stancilor. Facand din cand in cand cate un popas sa ne mai tragem sufletul si sa admiram frumusetea Vaii Sambetei ce se deschide in jos oferind privelisti minunate.

Foto: Dan Hopartean

Inca un avant si suntem pe Creasta Muntilor Fagaras

Foto: Dan Hopartean

Dupa ce am ajuns sus pe Fereastra Mare a Sambetei, situata la 2188 de metri altitudine, am facut o scurta pauza si urmarind semnele care ne indica unde am putea gasi apa coboram pe partea sudica a Ferestrei unde gasim o sursa de apa in peretele de stanca.

Dupa o sedinta foto si dupa ce purtam o scurta discutie cu o pereche de turisti cehi porniti sa cucereasca Creasta Fagarasului, pornim din nou la drum, de data asta pe marcajul de creasta: banda rosie.

Dupa apa

Fiind destul de innorat o buna bucata din traseul spre Refugiul Vistea Mare l-am facut avand vizibilitate redusa, urmarind doar cararea si marcajele.

La inceput urcam spre varful Slanina, 2268 metri, situat in partea vestica a Ferestrei Mari a Sambetei, traseul duce pe sub acest varf, iar aici am avut norocul sa prindem o perioada de aproximativ 10 min fara nori si am avut posibilitatea sa admiram si sa fotografiem masivul ce formeaza ansamblul Varfurilor Moldoveanu si Vistea Mare, cel mai inalt varf de la noi din tara, respectiv al treilea varf de la noi din tara.

In zona varfului Slanina

In dreapta Varful Moldoveanu si varful Vistea Mare

Dupa o scurta pauza ne-am urmat drumul pe cararea care dupa ce coboara spre Fereastra Mica a Sambetei urmeaza urcusul spre Muntele Galasescu Mic, o urcare accentuata, pe care in cea mai mare parte am facut-o printre nori.

Foto: Dan Hopartean

Inca o scurta pauza.

Coboram apoi aproximativ 300 de metri in Fereastra Racorerelor si urcam din nou spre Varful Galasescu Mare. Facand scurte pauze din cand in cand ne continuam drumul prin nori pana cand observam la un moment dat privind in jos Lacul Estic Valea Rea, acesta aflandu-se in zona dintre Varful Galasescu Mare si Varful Galbenelele.

Scurte momente cu cer senin

Lacul Estic Valea Rea

De aici intregul traseu pe sub Varful Galbenelele si Varful Hartopul Ursului l-am facut invaluiti de nori. La un moment dat in zona Varfului Hartopu Ursului cararea se bifurca, iar noi stiind ca suntem aproape de refugiul Vistea Mare ne-am impartit in doua grupe ca sa nu trecem pe langa refugiu fara sa-l observam. Nu era nevoie pentru ca cele doua carari se intalnesc in fata refugiului.

Refugiul Vistea este o constructie solida, capabila sa adaposteasca aproximativ 12-13 persoane, cu spatiu suficient in interior, avand loc chiar si o masa si o banca in el. El este situat in Portita Vistei, la altitudinea de 2320 metri.

Pe platoul de langa el se pot intinde si cateva corturi, daca in refugiu nu mai este loc pentru cei ajunsi mai tarziu.